Unul dintre asteroizii cu nume românești se află bine poziționat pentru observații în luna mai. Este vorba de asteroidul (7986) Romania, care se va afla la opoziție pe 4 mai 2015.
Strălucirea aparentă a obiectului nu este foarte mică (magnitudinea 16,9), dar este printre cele mai bune pe o perioadă de 10-20 de ani. La o asemenea magnitudine asteroidul poate fi prins în imagini luate cu telescoape mari sau medii, din locuri cu cer fără poluare luminoasă.
La inițiativa lui Mirel Bîrlan, cel care a și propus Uniunii Astronomice Internaționale ca acest nume să fie dat unui asteroid, s-a realizat un program educațional denumit „România observat din România”, care constă în efectuarea de către o rețea de astronomi amatori, în prezența publicului (de preferință elevi, studenți, profesori).
Astronomii care se implică în proiect, organizați sub formă de rețea de observatori au fost intitulați „formatori”, se vor ocupa de realizarea observațiilor și de instructajul persoanele participante. Rețeaua este constituită din următoarele observatoare astronomice (private și de stat), după cum urmează: Maximilian Teodorescu, Cristian Dănescu, Lucian Hudin, Radu Gherase, Achim Marian Lucian, Ciprian Vîntdevară – Observatorul Astronomic din Bârlad și Elisabeta Petrescu – Obsevatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În plus se vor face observații folosind Isaac Newton Telescope din La Palma(2,5 m în diametru) și Infrared Telescope Facility din Hawaii (3 m în diametru). Cu ultimele două instrumente astronomice se vor lua spectre ale asteroidului, primele din literatura științifică, iar formatorii vor face observații de poziție, care vor îmbunătăți orbita asteroidului.
Practic, asteroidul poate fi observat cu expuneri lungi (în funcție de mărimea telescopului, montură și calitatea cerului), capabile să arate stele de magnitudinea 17 și vă invităm să îl observați dacă echipamentul vă permite. Dacă doriți doar să prindeți în imagini asteroidul nu mai trebuie să faceți nimic. Dacă însă doriți să măsurați și poziția lui printre stele, va trebui să aveți o bază de timp precisă, adică să sincronizați ceasul de la calculator cu o sursă de timp. Pentru acest lucru vă recomand Dimension4 sau NetTime, softuri de Windows.
Ce știm până în prezent despre asteroidul România?
Știm că a fost descoperit în 1981 și s-a numit o perioadă 1981 EG15. După ce s-au acumulat observații obiectul a primit și un număr: 7986. Îi cunoaștem orbita și știm că are o perioadă de revoluție de 3,7 ani și că se poate apropia de Pământ la 124,2 milioane de km. De Soare nu se apropie mult, fiind un obiect din centura principală, cu o orbită puțin înclinată.
Nu știm prea bine ce mărime are și nu cunoaștem de loc compoziția suprafeței și perioada de rotație în jurul axei, însă campania de observare despre care vorbim va duce la îmbunătățirea orbitei și la determina compoziției suprafeței.
De ce observații acum?
Simplu: asteroidul România se află într-o poziție favorabilă, când atinge magnitudinea 16,9. Nu este un obiect foarte strălucitor, dar pentru cât de strălucitor poate deveni acum este un moment bun. Știm toți că momentul favorabil pentru observații este opoziția, când de obicei se atinge și depărtarea minimă de Pământ. Dar, pentru că orbitele celor două obiecte intr-o anumită regiune se apropie mai mult una de alta, unele apropieri sunt mai mici decât altele, acesta fiind cazul în 2015. Asteroidul va fi la opoziție pe 4 mai 2015 și va avea strălucirea de 19,6 timp de aproape o săptămână.
Pe cer se află poziționat în constelația Libra, la numai doua grade sub steaua alfa Librae (Zuben el Genubi). Aveți o hartă mai jos și una în format pdf aici.
La următoarea opoziție, în noiembrie 2016, asteroidul va atinge doar magnitudinea 18,1. O opoziție mai favorabilă se va produce 2017 (mag 17,1), iar următoarea opoziție la care asteroidul atinge magnitudinea 16,9 vine în august 2043.
Poți să îl vezi și tu
Dacă ești profesor/elev sau student poți vedea cu ochii tăi asteroidul România, într-una dintre sesiunile de observații pe care formatorii le organizează. Au fost deja observații de la Cluj Napoca și București, și urmează alte orașe (Bârlad, București și Vălenii de Munte). Găsești mai mutle detalii pe site-ul proiectului – http://observer.astro.ro/roro.
Șonka Adrian - Astronomie 
Reblogged this on Sharing Maniak.