Feeds:
Posts

Jupiter 007

Ne-o amintim toți pe New Horizons ca pe sonda care, acum un an, a vizitat un obiect pe nume „Pluto”, un fel de planetă.

Planeta Jupiter de la 2,3 milioane de km depărtare. Foto: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Southwest Research Institute

Planeta Jupiter de la 2,3 milioane de km depărtare. Foto: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Southwest Research Institute

Însă cu opt ani înainte, mica sondă a făcut cunoștință cu o planetă adevărată: Jupiter. Continue Reading »

1. Chiar dacă se numește „perlă”, vom vedea altcea.

2. Jupiter conține gaz lichefiat, un ocean de hidrogen lichid.

3. Oceanul însă nu conține perle. Nici măcar scoici.

4. Vom vedea cum arată o furtună. Un vârtej circular.

5. Vârtejul se vede și de pe Pământ, îl vedeți mai jos, indicat cu o săgeată.

Jupiter și zona despre care discutăm. Foto: Phil Miles

Jupiter și zona despre care discutăm. Foto: Phil Miles

6. „Spectaculos”, nu?

7. Bine că tocmai pe 11 decembrie, pe deasupra vârtejului a trecut sonda Juno.

Imagine luată de sonda Juno pe 11 decembrie 2016, ora 19:26 TLR. Sonda se află la Jupiter. Foto: NASA / SwRI / MSSS

Imagine luată de sonda Juno pe 11 decembrie 2016, ora 19:26 TLR. Sonda se află la Jupiter. Foto: NASA / SwRI / MSSS

8. Îl vedem acum de aproape, ca pe un ciclon adevărat, o vâltoare de nori albi care inconjoară un centru mai puțin turbulent.

9. Aceasta este „A3”, una dintre cele opt perle înșirate în atmosfera joviană de sud.

10. Așteptăm să facem cunoștință cu restul.

1. Saturn este o planetă îndepărtată, la aproximativ 1,4 miliarde de km de noi

2. Arată bine văzută prin telescop de pe Pământ, dar e mai util să o vezi de aproape.

3. Cassini este o sondă trimisă la Saturn.

4. A ajuns în 2004 și de atunci a făcut 250 de revoluții în jurul planetei.

5. „Revoluții” = rotații, nu răscoale.

6. Totuși sonda a îmbătrânit și combustibilul se va termina în curând.

7. Începând din decembrie și până în septembrie 2017, Cassini va mai face 22 de revoluții în jurul planetei.

8. Va trece pe deasupra polului nord și prin zona dintre inele și planetă.

9. În septembrie 2017 va deveni cel mai scump meteor, un canal de ionizare cu valoarea de 3,27 miliare de dolari.

10. Să sperăm că finalul spectaculos nu a fost conceput ca să uităm de tăcerea care vine de la sonda Juno…

Imagine luată de sonda Cassini în 2016-12-04 02:41 TLR. Foto:  NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Imagine a norilor saturnieni, luată de sonda Cassini în 2016-12-04 02:41 TLR. Foto: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

  1. Multe stele sunt pe cer
  2. În trecut, oamenii vechi au dat nume multor stele.
  3. Le foloseau la orientare.
  4. Oamenii noi folosesc și acum numele stelelor, dar nu există o listă oficială de nume.
  5. Cei mai „oficiali” astronomi sunt cei din Uniunea Astronomică Internațională.
  6. Uniunea a făcut o listă cu nume de stele.
  7. De acum înainte, celelalte nume nu sunt oficiale.
  8. Doar 227 de stele au nume de la oficiul de evidență a stelelor, restul fiind porecle.
  9. Și „Soarele” este porecla unei stele.
  10. Oficialii au botezat și un pulsar: Lich.

Toată povestea aici.

O fotografie frumoasă cu stele. Foto: ESO

O fotografie frumoasă cu stele. Foto: ESO

Iată pe scurt ce se va întâmpla pe cer în luna decembrie:

  1. Cea mai lungă scurtă zi, 23 decembrie
  2. Solstițiul de iarnă, 21 decembrie (Soarele se află cel mai jos față de orizont)
  3. Soarele se află în Ophiucus până pe 23 decembrie
  4. Venus se vede seara și Luna se apropie de planetă pe 3 decembrie
  5. Venus se află în partea de vest a constelației Capricornus, iar Marte în partea de est
  6. Marte se vede seara pe cer, în stânga sus față de Venus
  7. Venus și Marte se apropie una de alta
  8. Luna este lângă Marte pe 4 și 5 decembrie
  9. Uranus și Neptun se văd noaptea, dar nu mai prin telecoape
  10. Marte și Neptun se află una lângă alta pe 31 decembrie și 1 ianuarie
  11. Jupiter răsare după ora 3 dimineața
  12. Luna este lângă Jupiter pe 22 și 23 decembrie
  13. Saturn nu se poate vedea
  14. Mercur la cea ma mică depărtare de Terra dar nu se poate vedea
  15. Saturn la cea mai mare depărtare de Terra dar nu se poate vedea

Mai multe pe site-ul Observatorului Urseanu.

Luna – 18/19 octombrie 2016

În noaptea de 18 spre 19 octombrie 2016, Luna se afla la trei zile după faza de Lună Plină.

Terminatorul, regiunea care desparte noaptea de zi pe Lună, se afla în Mare Crisium și Mare Fecunditatis, iluminate favorabil fiind craterele Messier A și B, Hercules, Atlas, dar și valurile înghețate de lavă din Mare Fecunditatis.

Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka

Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka

Folosind telescopul Cassegrain de 0,5 m în diametru, al Institutului Astronomic al Academiei Române, am observat câteva dintre zonele menționate mai sus, prin filmarea lor cu o cameră DBK21AU618.AS. Sesiunea de observații a durat de la ora 1 până la 3 dimineața, timp în care înălțimea Lunii pe cer a crescut de la 45 la 60 de grade.

Continue Reading »

Superluna din 14 noiembrie

Iată două ilustrații despre superluna din 14 noiembrie.

1. Mărimea aparentă a Lunii

În stânga se vede Luna pe cer, în seara în care se produce superluna. Uitați-vă la ea și determinați-i mărimea.  Comparați-o cu mărimea Lunii Pline de pe 22 aprilie, care se afla la cea mai mare depătare de Pământ. Sper că vă dați seama de „diferențele enorme” dintre cele două Luni Pline.

superluna-004-tile

2. Depărtarea de Pământ a superlunii

Când se dau date despre distanța dintre planete, mereu se calculează distanța dintre centrele acestora. De fapt, un om situat pe Pământ va fi mult mai aproape de suprafața Lunii.

superluna-006-tile