Feeds:
Posts

Planeta celei de-a 15-a stele

Dacă ar fi să aliniezi stelele ca depărtare de noi, Ross 128 ar fi a 15-a. Dacă am fi mai riguroși, am spune că este a 12-a, pentru că trei dintre obiectele cele mai apropiate de Soare nu sunt nici stele, nici planete.

Stelele vecine cu Soarele. Ilustrație: Adrian Șonka

Stelele vecine cu Soarele. Ilustrație: Adrian Șonka

Ross 128 a făcut recent istorie pentru că s-a descoperit că are o planetă. Una care nu este nici rece, nici caldă.

Continue Reading »

Advertisements

Pe piață se găsesc destul de multe cărți despre astronomie, însă cele mai multe dintre ele se ocupă cu descrierea generală a Universului sau a anumitor părți din el. Una din puținele destinate exclusiv celor care doresc să învețe cerul, în limba română, este „Stele şi constelaţii pe înţelesul tuturor” a Editurii Casa.

Am primit-o și am convenit să ii fac o recenzie.

Continue Reading »

Cometa apexului solar

Avem de-a face cu un mic obiect care se deplasează prin sistemul solar.

Traiectoria lui A/2017 U1 prin sistemul solar

Traiectoria lui A/2017 U1 prin sistemul solar

A venit de undeva de deasupra planului în care se rotesc planetele, având o viteză de 93.000 km/h, însă pe măsură ce se apropia de Soare, viteza creștea.

Continue Reading »

Venus – observații

Văzută de pe Pământ, planeta Venus se află ba la stânga, ba la dreapta Soarelui. Uneori se află în preajma acestuia, între noi și el, sau în „spatele” lui, toată această agitație durând 584 de zile.

Imagini cu planeta Venus luate între 23 decembrie 2016 și 18 octombrie 2017. Adrian Sonka

Imagini cu planeta Venus luate între 23 decembrie 2016 și 18 octombrie 2017. Adrian Sonka

Continue Reading »

În seara de 30 iunie, cu ocazia Zilei Asteroidului, puteți participa la o manifestare organizată de Institutul Astronomic al Academiei Române.

Asteroid_Day_small

Iată programul:

Vineri, 30 iunie 2017
Prezentări: 20:30 – 21:30

  • Dan Alin Nedelcu, “Asteroizii geointersectori”: Asteroizii geointersectori reprezintă o populație de obiecte situate în imediata vecinătate a orbitei Pământului. Perturbațiile gravitaționale pot plasa aceste corpuri pe orbite cu risc potențial de impact pentru Pământ. Sursele asteroizilor geointersectori, mecanismele de transport către regiunea internă a Sistemului Solar și metodele prin care sunt studiate proprietățile lor fizice și dinamice vor fi expuse în această prezentare.
  • Adrian Șonka, „Cratere în Sistemul Solar: de la Mercur la Pluto”: Fiecare planetă are craterele pe care le merită. O incursiune în aspectul craterelor care se găsesc pe diferite corpuri din Sistemul Solar.
  • Simon Anghel, “Dezastre recente: Tunguska și Chelyabinsk”: Dacă asteroizii mici ard în atmosferă, unde se duce energia? O scurtă expunere despre impacturile atmosferice de la Tunguska și Chelyabinsk.
  • Mirel Birlan, Observatorul din Paris, via Skype: “Sesiune de întrebări și răspunsuri despre asteroizi”

Dacă vremea va permite, începând cu ora 21:30, vizitatorii vor putea participa la o sesiune de observații astrometrice ale unor asteroizi geointersectori, urmată de expunerea procedurii de reducere a imaginilor și de trimitere a rezultatelor către MPC (Minor Planet Center).

Și în alte orașe se țin prezentări. Le găsiți pe site-ul Agenției Spațiale Române.

 

 

Stele enervante

Astronomilor le lipsesc stelele atunci când nu se văd. Este trist când dispar în lumina Soarelui, pare ciudat, dar te liniștește apariția pe cer a stelelor preferate.

http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-basic?Ident=Omicron+Ceti&submit=SIMBAD+search

Click pe imagine

În funcție de poziția lor pe bolta cerească, stelele se văd un timp mai scurt sau mai îndelungat, pe măsură ce aparent se rotesc în jurul nostru.

Continue Reading »

În 2017 Jupiter se află la opoziție pe 7 aprilie 2017. Se va găsi în constelația Virgo și nu se va ridica mai mult de 40 de grade desupra orizontului.

Este ultima opoziție până dupa 2021 când planeta se ridică la peste 40 de grade deasupra orizontului, atunci când trece la meridian.

În acest an voi folosi o cameră ASI 120MM-S (monocromă) dar și vechea DBK 21AU618.AS (color). Voi folosi telescoape de 40 cm și unul de 50 de cm, din păcate pe cerul cu turbulență mare din București.

Am început să iau imagini de la sfârșitul lui februarie, când planeta trecea la meridian între orele 3-4 dimineața.

12 aprilie 2017

În primele imagini, Io se apropie de planetă și dispare în spatele acesteia.

jupiter-20170412-20hjupiter-20170412

10 aprilie 2017 

O noapte cu turbulență atmosferică mică. Zonele vizibile pe Jupiter cele care preced meridianul pe care se află Marea Pată Roșie.

29 martie 2017 – Jupiter și Callisto

Jupiter se afla la 39 de grade deasupra orizontului, când a fost luată imaginea de mai jos. Deasupra lui se află Callisto, cel mai mare satelit al doilea satelit ca mărime al lui Jupiter.

jupiter-20170329

Continue Reading »