Feeds:
Posts

Janus

Cum se numește o bucată de gheață de două mii de miliarde de tone, aflată lângă Saturn?

Așa arată două mii de miliarde de tone de apă înghețată. Foto: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Așa arată două mii de miliarde de tone de apă înghețată. Foto: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Janus

Continue Reading »

Daphnis – unde și umbre

Câteva ore din perioada orbitală a satelitului Daphnis.

Daphnis-20090828

Satelitul se vedea ca un punct în centrul imaginii, într-un gol din inel, denumit „golul lui Keeler”. Este precedat și urmat de zone în care materia din inel este distribuită sub formă de unde, generate de gravitația satelitului.

Dacă urmăriți animația, veți vedea și umbrele lăsate de zonele respective. Una are cea mai lungă, umbră, semn că este cea mai înaltă și mai recentă. Umbrele se deplasează pe inel, în funcție de poziția Soarelui.

Detalii

Detalii

Animația începe când la noi era 2009-07-28, ora 04:08 GMT, și se termină la ora 08:55 GMT. Perioada de revoluție a satelitului este de 14 ore.

Saturn 35

Saturn are două feluri de sateliți: interesanți și …. foarte interesanți.

Saturn și inelul său. Cu roșu este trecută orbita satelitului Daphnis. Ilustrație: Celestia

Saturn și inelul său. Cu roșu este trecută orbita satelitului Daphnis. Ilustrație: Celestia

Sateliții interesanți sunt cei care se rotesc în jurul planetei, iar ceilalți sunt cei care se rotesc în jurul planetei, prin golurile din inele.

Continue Reading »

Jupiter 007

Ne-o amintim toți pe New Horizons ca pe sonda care, acum un an, a vizitat un obiect pe nume „Pluto”, un fel de planetă.

Planeta Jupiter de la 2,3 milioane de km depărtare. Foto: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Southwest Research Institute

Planeta Jupiter de la 2,3 milioane de km depărtare. Foto: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Southwest Research Institute

Însă cu opt ani înainte, mica sondă a făcut cunoștință cu o planetă adevărată: Jupiter. Continue Reading »

1. Chiar dacă se numește „perlă”, vom vedea altcea.

2. Jupiter conține gaz lichefiat, un ocean de hidrogen lichid.

3. Oceanul însă nu conține perle. Nici măcar scoici.

4. Vom vedea cum arată o furtună. Un vârtej circular.

5. Vârtejul se vede și de pe Pământ, îl vedeți mai jos, indicat cu o săgeată.

Jupiter și zona despre care discutăm. Foto: Phil Miles

Jupiter și zona despre care discutăm. Foto: Phil Miles

6. „Spectaculos”, nu?

7. Bine că tocmai pe 11 decembrie, pe deasupra vârtejului a trecut sonda Juno.

Imagine luată de sonda Juno pe 11 decembrie 2016, ora 19:26 TLR. Sonda se află la Jupiter. Foto: NASA / SwRI / MSSS

Imagine luată de sonda Juno pe 11 decembrie 2016, ora 19:26 TLR. Sonda se află la Jupiter. Foto: NASA / SwRI / MSSS

8. Îl vedem acum de aproape, ca pe un ciclon adevărat, o vâltoare de nori albi care inconjoară un centru mai puțin turbulent.

9. Aceasta este „A3”, una dintre cele opt perle înșirate în atmosfera joviană de sud.

10. Așteptăm să facem cunoștință cu restul.

1. Saturn este o planetă îndepărtată, la aproximativ 1,4 miliarde de km de noi

2. Arată bine văzută prin telescop de pe Pământ, dar e mai util să o vezi de aproape.

3. Cassini este o sondă trimisă la Saturn.

4. A ajuns în 2004 și de atunci a făcut 250 de revoluții în jurul planetei.

5. „Revoluții” = rotații, nu răscoale.

6. Totuși sonda a îmbătrânit și combustibilul se va termina în curând.

7. Începând din decembrie și până în septembrie 2017, Cassini va mai face 22 de revoluții în jurul planetei.

8. Va trece pe deasupra polului nord și prin zona dintre inele și planetă.

9. În septembrie 2017 va deveni cel mai scump meteor, un canal de ionizare cu valoarea de 3,27 miliare de dolari.

10. Să sperăm că finalul spectaculos nu a fost conceput ca să uităm de tăcerea care vine de la sonda Juno…

Imagine luată de sonda Cassini în 2016-12-04 02:41 TLR. Foto:  NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Imagine a norilor saturnieni, luată de sonda Cassini în 2016-12-04 02:41 TLR. Foto: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

  1. Multe stele sunt pe cer
  2. În trecut, oamenii vechi au dat nume multor stele.
  3. Le foloseau la orientare.
  4. Oamenii noi folosesc și acum numele stelelor, dar nu există o listă oficială de nume.
  5. Cei mai „oficiali” astronomi sunt cei din Uniunea Astronomică Internațională.
  6. Uniunea a făcut o listă cu nume de stele.
  7. De acum înainte, celelalte nume nu sunt oficiale.
  8. Doar 227 de stele au nume de la oficiul de evidență a stelelor, restul fiind porecle.
  9. Și „Soarele” este porecla unei stele.
  10. Oficialii au botezat și un pulsar: Lich.

Toată povestea aici.

O fotografie frumoasă cu stele. Foto: ESO

O fotografie frumoasă cu stele. Foto: ESO